Printre cele mai mari companii considerate ca fiind "de facto" în faliment se numără RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, Compania Naţională a Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
Aceste companii însumează 24% din numărul total de 413.859 angajaţi din companiile de stat, au acumulat 60% din valoarea totală a arieratelor şi primesc de la stat 18% din totalul subvenţiilor.
 
În aceste condiţii, aproape 100.000 de persoane ar rămâne fără loc de muncă dacă întreprinderile respective ar intra în faliment.
La nivel naţional, companiile de stat au generat 11% din valoarea adăugată brută, dar arieratele lor au însumat 28 miliarde lei, echivalentul a 5,5% din PIB.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, arieratele din sectorul privat sunt mai mari, de 13,5% din PIB, dar sunt în acelaşi timp în cea mai mare parte distribuite tot către sectorul privat, nu la stat.
Arieratele sunt definite ca plăţi care au trecut de termenul de scadenţă către furnizori, instituţii financiare sau bugetele statului.
"În acest moment, nimeni nu ştie câte companii de stat sunt în economie. Noi am identificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Numărul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent", a spus Dumitru.
Potrivit studiului, fiecare angajat din sectorul privat a produs anul trecut, în medie, un profit brut de 370 de lei, în timp ce în companiile de stat au fost înregistrate pierderi de 7.000 lei la nivel local şi, respectiv, 22.000 lei la nivel central pe fiecare angajat.
Pierderile companiilor de stat, de circa 0,5% din Produsul Intern Brut, au avut un impact negativ de 2,5 puncte procentuale asupra veniturilor la bugetul general consolidat.

Jeffrey Franks: Companiile de stat sunt ca o minge de plumb, care trag economia în jos

Autorităţile române nu au făcut suficiente progrese în ceea ce priveşte reforma în companiile de stat, care sunt ca o minge de plumb ce trage economia în jos, afirmă Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România.

"Referitor la ineficienţa companiilor de stat, nu am înregistrat un progres suficient. Aceste companii sunt ca o minge de plumb care ar trebui să stimuleze creşterea economică, nu să o tragă în jos", a spus Franks.
Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să restructureze companiile de stat cu pierderi şi să vândă pachete minoritare de acţiuni la CFR Marfă, Tarom, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
    

Pe lista companiilor monitorizate figurează CN Huilei, CNADNR, Fondul Proprietatea, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, Compania Naţională de Căi Ferate CFR şi Termoelectrica.
Totodată, Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi.
Primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.
La mijlocul lunii octombrie, Executivul a decis înfiinţarea complexelor energetice Oltenia şi Hunedoara, două companii pentru care Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să le privatizeze până la sfârşitul lunii iunie 2012.

Sursa: Mediafax