Vor fi construite trenuri de mare viteză şi autostrăzi, ce vor facilita legătura între Capitală şi oraşele reşedinţă de judeţ ale ţării, iar pe râurile din vecinătate se vor amenaja mici porturi.

"Este o decizie politică. Dacă Bucureştiul va rămâne în forma asta şi se va axa pe cooperare, este absolut obligatoriu să colaboreze cu teritoriul său de influenţă limitrof. Lucrul acesta trebuie să-l înţeleagă lumea politică, pentru că Bucureştiul oferă aproape 30% din PIB-ul României. Este evident că dacă nu vom profita de lucrul acesta, vom pierde din competitivitate şi vom fi eliminaţi de pe piaţa europeană, la un moment dat, pentru că nu putem să ne folosim de această oportunitate, care este statutul de pol regional al Bucureştiului", a declarat arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

În opinia sa, un aeroport în zona de sud a Capitalei ar putea crea această deplasare spre sud a dezvoltării, "pentru că, operaţiunea centrul civic din perioada comunistă a lăsat partea de sud a Capitalei într-o subdezvoltare, o lipsă de conectivitate, iar aceste proiecte încearcă să refacă aceste lucruri, fără a crea mari proiecte de axe sau de demolări, ci mici intervenţii care să refacă unitatea zonei centrale la Bucureşti şi a favoriza, într-un fel, deplasarea dezvoltării spre sud", a explicat Pătraşcu.

Potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, în 25 de ani, Bucureştiul se va dezvolta echilibrat."Mă refer la partea de sud, pentru că până acum, dezvoltarea Bucureştiului s-a făcut către Nord. Sudul trebuie dezvoltat din punct de vedere economic, social, cultural, dar şi al construcţiei de locuinţe. În Sud, vom face de la complexe de locuinţe, parcuri, complexe comerciale, cu păstrarea salbei de lacuri, aflată la câţiva km. depărtare", a spus Oprescu.

Cât priveşte traficul rutier, primarul general al spus că va fi terminată autostrada de nord (autostrada suspendată), care va fi construită în parteneriat public privat. De asemenea, construirea unor parcări la intrarea în Capitală, refacerea caselor monument şi păstrarea lor, precum şi refacerea spaţiului verde. "Mă refer la acoperişurile verzi, amenajarea Dâmboviţei, a cursului de apă, urmând ca zona verde să acopere aproximativ 13 km", a menţionat edilul şef.

Oprescu a mai spus că toate proiectele din conceptul strategic sunt importante. "Ele sunt legate de parcări strategice şi parcări de descurajare, de la limita centurii Bucureştiului, în aşa fel încât, să se poată circula în timp convenabil".

El s-a mai referit la proiectele de infrastructură rutieră, aflate în curs de execuţie, precum pasajul Mihai Bravu - Văcăreşti, pasajul Doamna Ghica, pasajul Splai Dudescu, pasaje care vor contribui la fluentizarea circulaţiei şi la extinderea. Este o decizie politică, dacă Bucureştiul va rămâne în forma asta şi se va axa pe cooperare. Este absolut obligatoriu ca Bucureştiul să colaboreze cu teritoriul său de influenţă limitrof. Lucrul acesta trebuie să-l înţeleagă lumea politică, pentru că Bucureştiul oferă, aproape 30% din PIB-ul României. Este evident că, dacă nu vom profita de lucrul acesta, vom pierde din competitivitate şi vom fi eliminaţi de pe piaţa europeană, la un moment dat, pentru că nu putem să ne folosim de această oportunitate, care este statutul de pol regional al Bucureştiului.

Studiul "Conceptul Strategic Bucureşti 2035" tratează problemele şi perspectivele dezvoltării Capitalei în contextul teritoriului său de susţinere şi influenţă pentru următorii 25 de ani. Studiul este elaborat la comanda PMB, de către un consorţiu format din arhitecţi urbanişti, ingineri de diverse specialităţi, economişti, sociologia. Conceptul strategic Bucureşti 2035 face parte din Planul Urbanistic General, ce urmează a fi elaborat şi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cursul anului viitor mentioneaza  AGERPRES.