Cea mai afectată ţară este România, unde numărul morţilor din cauza 'hipotermiei severe' a ajuns la 68, trei cazuri fiind înregistrate numai în ultimele 24 de ore. Autorităţile române vor menţine până marţi codul portocaliu pentru mai multe judeţe, scrie EFE.

În Serbia, numărul celor decedaţi se ridică la 20, iar 50.000 de oameni sunt izolaţi în zonele montane. Autorităţile transportă alimente şi medicamente cu elicoptere şi snowmobile, acolo unde accesul n u se poate face în alt mod.

În Muntenegru, autorităţile au declarat sâmbătă noaptea stare de urgenţă, după ce căderi masive de zăpadă au paralizat practic întreaga ţară. În Podgorica, capitala cunoscută pentru clima sa caldă şi unde ninsorile sunt rare, stratul de zăpadă atinge acum peste jumătate de metru. În Bosnia s-au înregistrat cel puţin 17 morţi, iar în Muntenegru - 3.

Zece persoane au murit sâmbătă îngropate de o avalanşă în satul Reka din Kosovo, situat la sud de Pristina, ridicând la 13 numărul deceselor în acest teritoriu. Autorităţile din Albania intenţionează să declarare starea de urgenţă ca urmare a faptului că sute de sate de munte sunt izolate, iar accesul cu elicoptere nu este posibil din cauza vântului puternic.

Ninsorile din ultimele ore au paralizat şi vestul Croaţiei. Situaţia este şi mai gravă în regiunea Rijeka din cauza vânturilor puternice, cu rafale de până la 180 de kilometri la oră, care au provocat stricăciuni la acoperişurile mai multor clădiri şi pagube la câteva zeci de autovehicule. La Sibenik, în regiunea adriatică, traficul rutier public şi conexiunea maritimă cu insulele au fost suspendate, existând dificultăţi şi în alimentarea cu energie electrică, problemă care afectează şi zona Zadar, unde circa 6.000 oameni nu au curent electric. Există întreruperi în furnizarea energiei electrice şi pe insula Pag, alte 5.000 de persoane neavând electricitate în Podgorje, Gospic şi Senj.

În Slovenia ningea duminică în toată ţara şi este de aşteptat ca ninsoarea să continue până luni inclusiv.

În Ungaria, unde frigul intens a dus la moartea a cel puţin 24 de oameni, Serviciul de Meteorologie a anunţat pentru duminică cod galben de frig extrem în două regiuni ale ţării, situate la frontiera cu Ucraina. Continua să ningă duminică şi în sudul ţării, unde în ultimele zile s-a depus un strat de peste 40 de centimetri de zăpadă. Pentru următoarele zile se aşteaptă temperaturi de minus 15 grade Celsius. Pe de altă parte, autorităţile din Ungaria, unde navigaţia pe Dunăre este interzisă de joi noapte din cauza riscului pe care îl reprezintă gheaţa plutitoare, au trimis duminică patru spărgătoare de gheaţă pentru a ajuta autorităţile croate şi sârbe în zone în care Dunărea a îngheţat. Această cale fluvială importantă a Europei a îngheţat şi în mare parte a segmentului de fluviu de pe teritoriul Bulgariei, ţară în care s-au înregistrat 23 de morţi.

În Cehia şi-au pierdut viaţa 21 de oameni, iar în Praga s-au înregistrat sâmbătă noaptea minus 21 de grade Celsius.

În Polonia, şase oameni au murit de frig numai în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor înregistrate în această ţară din cauza frigului ridicându-se la 99. Patru persoane au murit în timpul nopţii din cauza inhalării de monoxid de carbon emanat de aparate de încălzit. Deşi temperaturile au mai crescut puţin în ultimele zile, în zonele muntoase din sud-estul ţării se înregistrau duminică minus 25 de grade Celsius.

Însă cea mai gravă situaţie se înregistrează în centrul părţii europene a Rusiei şi în ţara vecină Belarus, numărul total al deceselor din întreg spaţiul sovietic depăşind 250. În Moscova şi în regiunile limitrofe s-au înregistrat duminică cele mai scăzute temperaturi, cărora li s-au asociat rafale puternice de vânt şi căderi masive de zăpadă, fapt ce a obligat serviciile municipale să-şi intensifice acţiunile de îndepărtare a zăpezii. Termometrele marcau duminică minus 25 de grade Celsius, în timp ce în regiunea Moscova temperaturile se situau sub 30 de grade Celsius.

Autorităţile au strâns în ultimele 24 de ore circa 100.000 de kilometri pătraţi de zăpadă din Moscova, unde frigul se va menţine până la începutul săptămânii viitoare. Potrivit ultimelor cifre oficiale, 110 adulţi au murit în Rusia de la începutul anului din cauza hipotermiei, cifra neincluzând minorii. Efectivele Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă cutreieră în fiecare sfârşit de săptămână străzile Moscovei în căutarea de persoane fără adăpost, care au cel mai mult de suferit din cauza frigului. Meteorologii au anunţat că, începând de luni, temperaturile vor creşte semnificativ până miercuri, când se vor înregistra minus 10 grade Celsius.

Belarusul vecin este afectat de cea mai grea iarnă din ultimii 25 de ani, cu temperaturi de minus 30 de grade pe timpul nopţii, inclusiv în capitala Minsk. Sute de persoane au fost internate cu degerături în spitalele bieloruse, unde medicii s-au văzut nevoiţi să efectueze amputări. Autorităţile au anunţat că frigul a provocat moartea a patru persoane, ceea ce a atras critici din partea opoziţiei, care acuză guvernul că ascunde realitatea.

În Ucraina, unde s-au înregistrat temperaturi neobişnuit de scăzute, cifra celor decedaţi a ajuns la 112, potrivit unei declaraţii făcute vineri de ministrul pentru situaţii de urgenţă, Viktor Baloga. Peste jumătate dintre victime erau persoane fără adăpost şi cerşetori, o treime şi-au pierdut viaţa în propriile case, în unele cazuri din cauza lipsei unui sistem de încălzire. Baloga a explicat că cel mai mare număr de decese s-a înregistrat în regiunile orientale ale ţării şi în zonele limitrofe cu Rusia. Îndeosebi în Peninsula Crimeea, de la Marea Neagră, au murit 14 oameni în ultimele două săptămâni din cauza frigului şi circa 200 de oameni au solicitat îngrijire medicală din aceleaşi motive.

Totodată, stratul gros de gheaţă continuă să îngreuneze navigaţia în strâmtoarea Kerch care separă Marea Neagră de Marea Azov. Numeroase vase au navigat în derivă ore la rând, în timp ce altele s-au văzut nevoite să se întoarcă în punctul din care plecaseră, pentru că reuşeau să înainteze printre gheţuri. Consumul de gaz a crescut semnificativ în toată ţara, ceea ce a produs probleme în furnizarea cu gaz rusesc către alte ţări europene, în condiţiile în care 80% din gazul din Rusia tranzitează teritoriul ucrainean în drumul său spre Europa.

În Georgia, temperaturile au scăzut la minus zece grade în timpul nopţii, la Tbilisi. Autorităţile georgiene au anunţat că, dacă temperaturile vor continua să crească, şcolile vor fi redeschise începând de luni. În Georgia şi-au pierdut viaţa din cauza frigului două persoane.

Valul de frig pare să mai cedeze şi în Armenia, care şi-a redeschis aeroportul naţional, dar şi în Azerbaidjan, care a înregistrat cele mai scăzute temperaturi din ultimul deceniu, fapt ce a provocat moartea a patru oameni şi izolarea a numeroase sate. Dintre cele trei republici baltice, cea mai afectată este Lituania, care a înregistrat 23 de morţi şi unde se aşteaptă noi căderi masive de zăpadă. În Letonia s-au înregistrat 10 morţi, iar în Estonia o singură persoană şi-a pierdut viaţa.

În schimb, vremea pare să se îndrepte în Europa occidentală, unde în Franţa şi Italia situaţia a revenit duminică încet-încet la normal. În Italia, vremea s-a ameliorat în mare parte din ţară, după căderile importante de zăpadă din ultimele zile, chiar dacă continuă să existe regiuni izolate în zonele de centru şi de sud ale ţării. Peste 45 de oameni au murit în Italia din cauza frigului. Situaţia este încă dificilă în regiunile Abruzzo (centru-est) şi Merche (sud-est), unde zăpada face imposibilă circulaţia în condiţii normale. În capitală, autorităţile au efectuat controale la şcoli pentru a se asigura că de luni pot fi reluate cursurile. Ziua de duminică se anunţa friguroasă şi pentru cea mai mare parte a Franţei, ţară în care s-au înregistrat 14 morţi. În mai multe departamente, în special în Corsica, s-au înregistrat temperaturi cuprinse între minus 8 şi minus 16 grade Celsius. Institutul Météo France a anunţat că valul de frig va lua sfârşit, urmând ca săptămâna viitoare să fie marcată de o revenire la temperaturi pozitive.

De la nord la sud, germanii au profitat de week-end pentru a patina pe lacurile îngheţate. Un milion de vizitatori şi-au dat întâlnire la Hamburg (nord), pe râul Aussenalster, transformat în patinoar gigant. În Bavaria, în sud, termometrele continuau să afişeze o temperatură de minus 15, minus 20 de grade Celsius în noaptea de sâmbătă spre duminică. De la începutul valului de frig patru oameni şi-au pierdut viaţa în Germania.

Şi olandezii au ales să-şi încalţe patinele. Potrivit federaţiei naţionale de patinaj, peste un milion de persoane au alunecat sâmbătă pe canalele şi lacurile îngheţate din Olanda, în special în nord. În Amsterdam, patinatorii au putut folosi canalele oraşului pentru prima dată în 15 ani. Totuşi, nu a fost suficient de frig pentru a permite sărbătorirea Elfstedentocht, popularul marş care face legătura între 11 localităţi din nordul Olandei, pe o distanţă de circa 200 de kilometri.

În Belgia au fost doborâte toate recordurile: 14 zile consecutive cu temperaturi negative în Bruxelles. Belgia nu mai avusese parte de temperaturi atât de scăzute de 70 de ani. În ianuarie 1941, Belgia înregistrase 17 zile cu temperaturi sub 0 grade Celsius.

De la începutul lui februarie, circa 620 de oameni au murit din cauza frigului în întreaga Europă, incluzând si Rusia

SURSA : Agerpres