Reintrarea pe profit a companiei se datorează, în primul rând, implementării unei serii de măsuri interne de eficientizare a activităţii şi optimizare a cheltuielilor, în special a celor cu serviciile prestate de terţi, precum şi dezvoltarea de proiecte pentru creşterea veniturilor companiei, se precizează în comunicat. Este vorba despre reducerea cheltuielilor cu 441 milioane de euro prin rezilierea şi suspendarea unor contracte nesustenabile şi reorganizarea reţelei poştale interne, astfel încât, la începutul lunii octombrie, reţeaua poştală înregistra un număr de 5.846 subunităţi poştale ca urmare a deciziei de comasare - la care se adaugă implementarea unui nou model de business, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, toate aceste măsuri vor contribui la menţinerea pe profit a companiei şi la îmbunătăţirea substanţială a situaţiei economico-financiare.

În plus, perspectivele introducerii în portofoliul CNPR a produselor financiar-bancare de retail şi relansarea serviciului de curierat rapid vor conduce la o repoziţionare a companiei pe piaţă, cu o imagine proaspătă şi o ofertă de servicii îmbunătăţită.

"Reintrarea companiei pe profit era o chestiune de timp, ca urmare a măsurilor ample de restructurare pe care le-am întreprins şi care au culminat cu reorganizarea reţelei poştale şi reducerea posturilor de conducere, precum şi cu lansarea de noi linii de business. Direcţia de dezvoltare pe care o urmărim în momentul de faţă şi activităţile coordonate din cadrul proiectelor de creştere a veniturilor Poştei Române vizează consolidarea performanţei economice a companiei şi creşterea profitului înregistrat', a declarat preşedintele - director general al Poştei Române, Daniel Neagoe.
Asadar, noua echipa manageriala de sub comanda directorului general al Poştei Române, Daniel Neagoe, a reusit  ca, in opt luni, sa aduca  aceasta companie de stat pe profit - “prin reducerea cheltuielilor cu 441 milioane de euro, cat si datorita reorganizarii reţelei poştale interne, astfel încât, la începutul lunii octombrie, reţeaua poştală înregistra un număr de 5.846 subunităţi poştale, fata de 6900 cate erau la sfarsitul anului 2010, ca urmare a deciziei de comasare, la care se adaugă implementarea unui nou model de business” - fara a preciza,  din modestie sau din alte considerente,  situaţia economico-financiara a acestei institutii de stat, exista
 
 la data cand domnia sa a preluat conducerea acestei institutii de stat.
Si daca, la prima vedere, pentru multi dintre cititorii nostri, fideli sau ocazionali, acest amanunt n-ar parea chiar asa de important, mare le va fi mirarea cand vor afla cine si de ce a adus “Posta Romana” la un prag de faliment din randurie care urmeaza: i
 

 
REMEMBER
Compania de stat Poşta Română, în care lucrau 36.000 de angajaţi  care operau in aproape 6.900 de oficii poştale,  a avut pierderi  nete in 2010,  de aproape 60 de milioane de euro, pe fondul scăderii cererii pentru serviciile poştale şi al creşterii cheltuielilor. Cum a ajuns Poşta Română să treacă pe pierderi de la un profit net de 8 milioane de euro în 2005 , desi transporta mai puţine colete şi mai puţine scrisori decât în acel an? –  nimeni n-a dat niciun raspuns pana in prezent.
  Poşta Română trebuia sa intre de mult într-un proces de restructurare ca urmare a pierderilor uriase din ultimi ani, dar mai ales ca a fost depasita de operatorii privaţi precum Fan Courier, cel mai mare curier de pe piaţă, care  bugeta creşteri cu 10%  din expedierea de colete (un segment pe care operatorul de stat era puţin dezvoltat) şi investea în sisteme informatice, ca si in prezent, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, pe o piaţă a curieratului estimată la 200 de milioane de euro.
Posta Romana inca mai functioneaza după instrucţiunile din 1952 ? 
"În prezent, Poşta Română este singura poştă din Europa care nu are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează după instrucţiunile din 1952" -  declara in 2010 Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor. Dacă la oficiile poştale ale companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu geamuri" a fost depăşită încă din anii '90. Astfel că, deşi oficiile poştale româneşti şi-au păstrat aspectul comunist, reprezentanţii companiei plănuiesc să investească în centre de sortare, sisteme informatice şi echipamente.
Poşta va primi consultanţă de la poşta italiană, franceză şi belgiană
"Partenerii care ne vor oferi consultanţă în vederea modernizării Poştei Române sunt poşta din Germania, poşta din Belgia şi poşta din Italia, cu care am semnat un memorandum. Fiecare partener va oferi expertiză pe diferite domenii. Poşta germană va oferi consultanţă în domeniul serviciilor bancare, în timp ce poşta din Italia va oferi consultanţă în logistică", declara, in 2010, Gabriel Sandu, care adaugă că până în 2014 Poşta Română ar trebui să treacă pe un profit de aproape 50 mil. lei (12 milioane de euro) în urma măsurilor de restructurare.
Cele mai mari cheltuieli ale Poştei Române sunt reprezentate de cheltuielile salariale din cauza numarului de peste 36000 de angajati
Cele mai mari cheltuieli ale Poştei Române sunt reprezentate de cheltuielile salariale (55,4% din cheltuielile totale ale companiei), numărul angajaţilor fiind în creştere în ultimii ani, până la 36.000. Cu toate acestea, procesul de restructurare nu vizează realizarea de disponibilizări.
Si totusi, de ce nu se fac concedieri colective pentru a se mai reduce cheltuielile ?
Raspunsul la intrebarea de mai sus, ar fi ca pierderile financiare  vor fi si mai mari in condiţiile în care Poşta Română ar dispune concedieri colective, pentru ca salariaţii concediaţi ar urma să beneficieze de salarii compensatorii în funcţie de vechimea totală în sistemul poştal. Mai pe intelesul tuturor, dacă un angajat cu o vechime de 30 de ani va fi dat afară, Poşta Română trebuie să îi plătească 30 de salarii, drept pentru care, mai rentabil va fi pentru compania de stat sa-l tina angajat.  compensatorii

 Dublarea cheltuielilor la Posta Romana, in prioada 2005 -2008, sub domnia lui Dan Mihai Toader, omul lui Szolt Nagy, ministrul comunicaţiilor
O altă cauză care a determinat dublarea cheltuielilor o reprezintă contractele încheiate de operatorul naţional în ultimii doi ani. În 2008, Poşta Română a încheiat un contract de 44,8 milioane de euro cu compania aeriană Blue Air pentru servicii de transport aerian. Un alt contract este cel semnat cu firmele UTI Facility Management şi Romprest, în valoare de 41 mil. euro (148 mil. lei), în urma căruia se vor furniza servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de patru ani. Mai mult, compania a încheiat un contract de leasing în valoare de 19,8 milioane de euro cu Porsche Mobility pentru 727 de maşini.
Poşta Română a încheiat contracte de milioane de euro în timpul mandatului lui Dan Mihai Toader, pus sub învinuire, in 2009, de DNA, într-un dosar referitor la asocierea Poştei Române cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti. Dan Mihai Toader a fost numit la conducerea companiei de către ministrul comunicaţiilor Szolt Nagy în 2005, anchetat de asemenea de DNA.

"Românii îşi vor putea plăti toate facturile la Poştă"
 "Intenţionăm să dezvoltăm un serviciu modern prin care  românii să îşi poată plăti la poştă toate facturile, de la factura de gaze, energie la cea de telefonie mobilă, aşa cum se întâmplă deja în străinătate",  declara, in vara lui 2010, Gabriel Sandu. Mai mult, el a precizat că Poşta Română ar putea să atragă venituri şi din dezvoltarea unei reţele de retail, respectiv prin aducerea unor magazine de papetărie pe spaţiile oficiilor poştale.
Acestea fiind datele si informatiile despre  Poşta Română, atat din anul 2010, cat si cele de ultima ora, incheiem acest articol, nu inainte de a felicita si conducerea Filialei din Craiova, a acestei institutii de stat, pentru schimbarea in bine si din mers a tuturor serviciilor pe care le ofera craiovenilor, cu rezerva ca, in numerele viitoare ale publicatiei noastre, vom publica un reportaj  cu plusurile si minusurile reale de pe raza judetului Dolj.


 Surse: Agerpres  si  zf.ro