Expoziţia, prin care muzeul marchează împlinirea a 136 de ani de la naşterea reginei, în data de 29 octombrie (1875), prezintă documente privind istoria mai puţin ştiută a coroanei reginei Maria, comandată de Parlamentul României pentru ceremonia încoronării de la Alba Iulia.

Conform documentelor din arhiva Falize, comanda coroanei reginei Maria a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului, generalul Coandă, şi de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand.

Coroana reginei Maria va fi expusă în Holul Central al MNIR până la sfârşitul lunii noiembrie, putând fi admirată după această perioadă în expoziţia permanentă "Tezaur Istoric", dar şi într-o amplă expoziţie dedicată marcării a 90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, în care se va regăsi şi preţiosul exponat, "unul dintre cele mai frumoase din Europa secolului XX".

Coroana a fost realizată la Paris de casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean, dându-i astfel o simbolistică aparte.

Proiectul coroanei în stil bizantin, decorată cu motive vegetale, a fost conceput de Costin Petrescu, având ca sursă de inspiraţie coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria de a da o aură medievală înfăţişării sale.

Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandativii laterali "prependoulia", specifici diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic - unul reprezintă stema Regatului României iar celălalt, însemnele heraldice ce arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh. Asocierea acestora cu elemente artistice bizantine sugerează continuitatea cu perioada de glorie a statelor medievale româneşti.

Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de nepoata reginei Victoria.

De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri de ambele părţi, reprezentând spice de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ este o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei.

Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi care se regăsesc adesea şi în arta populară românească, alegerea pietrelor semipreţioase sau preţioase care au împodobit coroana fiind în acord cu viziunea reginei despre romantism.

Sursa: Agerpres