În cuvântul său intitulat "Brâncuşi şi Academia Română", acad. Theodorescu a subliniat că "este timpul să se spună anumite lucruri despre marele artist".

El a amintit cuvântul acad. Traian Săvulescu din 1949, primul atac din Academie împotriva "transfugului Brâncuşi", acuzat că ar fi "căzut în păcatul artei pentru artă", episodul februarie 1951, bazat nu pe documente, dispărute, de altfel, din Academie, ci pe mărturii care provin de la Pavel Ţugui şi Petre Popescu Gogan.

În context, Theodorescu a elogiat figura sculptorului Ion Jalea, "un vertical desăvârşit" în momentul 28 februarie 1951, "boieria celui care, în momente faste sau grele", a fost alături de Brâncuşi. "Există mărturii că Mihail Sadoveanu, care altfel era placid, ar fi vorbit despre 'ruşinea aiasta'", a spus profesorul Theodorescu.

El a menţionat şi faptul că, în acelaşi an, "se încerca dărâmarea Coloanei de la Târgu Jiu", dar şi noile poziţii pro-Brâncuşi ale aceluiaşi Ion Jalea, făcute publice o lună mai târziu şi în anii care au urmat. "Bunicul matale rămâne şi un exemplu uman, şi nu doar un mare artist", a spus Răzvan Theodorescu, adresându-se directorului MNAC, Mihai Oroveanu.

Poziţii mai mult sau mai puţin împotriva lui Brâncuşi au exprimat, în anii '50, George Călinescu, George Oprescu, Alexandru Graur, a spus Theodorescu, care a vorbit însă şi despre ceea ce a numit "dezgheţul" din anii următori, când, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti, i-a fost organizată lui Constantin Brâncuşi celebra retrospectivă, singura personală din Europa, precum şi necrologul din oficiosul comunist "Scânteia" ori sesiunile de la Academie din anii '70, dar mai ales contribuţiile lui Radu Varia, din SUA.

"Cred că trista şedinţă din '51 a Academiei a avut un rol în decizia din '53 a lui Brâncuşi de a renunţa la calitatea de cetăţean român", a susţinut Răzvan Theodorescu.

Acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a rostit, în deschiderea evenimentului, un "Cuvânt omagial" iar poetul, eseistul şi istoricul literar Laurian Stănchescu a prezentat noi documente privind descendenţa lui Constantin Brâncuşi.

Sala a amintit "cu mândrie" sesiunile aniversare de la Academie dedicate lui Brâncuşi din 1966 şi 1976, în cadrul cărora personalităţi marcante ale culturii române au omagiat personalitatea genialului sculptor: George Oprescu, Ion Jalea, Alexandru Balaci şi Geo Bogza, Vida Geza, Dan Hăulică.

Laurian Stănchescu a vorbit despre dragostea revărsată de un Brâncuşi, fără urmaşi, asupra rudelor sale - fraţi sau nepoţi - şi asupra meleagurilor natale, precum şi despre concepţia patriarhului din Hobiţa asupra bărbatului oltean, transmisă de Petre Pandrea, care, la 27 de ani, l-a întâlnit în atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, pe Brâncuşi, atunci în vârstă de 57 de ani.

"Îndeobşte, bărbatul adevărat nu bea până nu-şi întemeiază gospodăria, zicea Brâncuşi. Cine n-a fost frumos până la 20 de ani, puternic la 30 de ani, bogat la 40 de ani şi înţelept la 50 de ani, acela nu mai poate fi nici frumos, nici puternic, nici bogat şi nici filosof", spunea Petre Pandrea, citat de Laurian Stănchescu.

În cadrul sesiunii intitulate "Constantin Brâncuşi. Noi repere documentare" au mai susţinut alocuţiuni: prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu, de la Universitatea Naţională de Arte ("Brâncuşi şi sinteza artelor. Utopie sau realitate?"); dr. Ioana Vlasiu, cercetător la Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" ("Sfântul din Montparnasse") şi dr. Ion Gerota ("Brâncuşi şi Dimitrie Gerota. Povestea unui ecorche").

De asemenea, la manifestare, la care au fost prezente şi rude ale marelui artist, a fost proiectat filmul "Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brâncuşi" de Horia Muntenuş.

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, figură centrală în mişcarea artistică modernă.

Brâncuşi, căruia francezii îi scriu numele şi pronunţă Brancusi, a fost ales postum membru al Academiei Române.

Sursa: Agerpres