Miercuri, 29 iunie, românii îi sărbătoresc pe Sfinţii Petru şi Pavel, iar, e lângă cele peste 450.000 de persoane care îşi serbează onomastica, este o zi în care se pomenesc şi cei dispăruţi.
În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel, zisă şi Moşii de Sân-Petru de Vară, se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se colaci, lumânări, mere dulci sau acre, zarzăre şi colivă.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părţi ale lumii.

Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună, iar sărbătoarea lor marchează miezul verii agrare şi răstimpul secerişului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceştia vin în ajutorul celor rătăciţi în pădure şi îi îndrumează. În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel cucul şi privighetoarea încetează să mai cânte.

Această zi poartă şi numele de "Sărbătoarea Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta şi încăperile Raiului, este şi cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor. Tot el este cel care stăpâneşte piatra, grindina şi este patronul plugarilor.

Tot potrivit datinilor, până în ziua de Sân-Petru, femeile tinere nu au voie să mănânce mere, pentru a nu-i supăra pe morţi. După această sărbătoare ele au "dezlegare" la mere, spre deosebire de cele vârstnice, care trebuie să aştepte până la Sfântul Ilie.

Sărbătoarea este marcată cu roşu în calendarele bisericeşti şi marchează încheierea Postului celor doi apostoli. În această zi se mănâncă peşte.

Potrivit www.crestinortodox.ro, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiti în aceeaşi zi deoarece amândoi s-au săvârşit la Roma, din porunca împăratului Nero, Petru fiind răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel tăindu-i-se capul. Moaştele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse împreună. Tradiţia a consemnat ziua de 29 iunie ca dată a martiriului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Cercetările mai noi au stabilit cu o anume precizie că Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament (Pavel – 14; Petru – 2). 
Peste 450.000 de români, dintre care peste 380.000 sunt bărbaţi, îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel, potrivit statisticilor existente la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).
Pe lângă cei peste 380.000 de bărbaţi, îşi vor serba onomastica şi peste 75.000 de femei, potrivit unui comunicat de presă al MAI.
Cei mai mulţi români care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, respectiv 135.052, poartă numele de Petru, alţi 76.876 Paul, iar 71.433 Petre. De asemenea, alte 36.245 de persoane se numesc Petrică, 32.696 Pavel, 17.279 Petrişor şi 1.751 Pătru.
Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 34.372 poartă numele de Petronela, alte 23.329 Petruţa şi 16.101 Paulina. Alte 323 de femei poartă numele de Petriţa şi 314 pe cel de Pavelina. Statisticile mai arată că 66 de persoane se numesc Pătra şi 12 Pauliana.

Sursa : MEDIAFAX si Ziare.ro