Ioan Chiriac directorul Direcţiei pentru Agricultură, susţine că, răsfăţaţii pieţelor nu sunt producatorii, ci speculanţii, care reuşesc să scoată profituri bune de pe urma creşterii preţului grâului.
Producţiile enorme din ultimii ani nu-i ajuta însă pe cei mulţi, în ceea ce priveşte preţul pâinii la raft.

         Joi, la o conferinţă pe teme de agricultură, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie - ROMPAN, a declarat că:"Recolta de grâu din 2011 este una excelentă din punct de vedere calitativ, corespunzătoare pentru panificaţie. Cred că vom reuşi anul acesta să mâncăm şi o pâine mai bună dacă vom ţine necesarul de grâu în ţară 
    Şeful ROMPAN i-a cerut ministrului Agriculturii să intervină pentru mărirea rezervelor de grâu din ţară, astfel încât să existe necesarul intern asigurat din recolta de grâu din 2011.
    "Nu ar trebui să-i dăm drumul la export recoltei bune de grâu, în toamna acestui an, iar în primăvară să ne uităm lung după vapoarele cu grâu din Paraguay. Trebuie să ne păstrăm necesarul în ţară şi să ne mărim rezervele", a adăugat Popescu.
Sursa:. AGERPRES



Ponderea agriculturii în PIB, în scădere de la 19% în 1990, la 6,2% în prezent

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 19% în 1990, la numai la 6,2% în prezent, iar acesta nu este un lucru rău deoarece o pondere mare a agriculturii în PIB nu exprimă şi o putere a economiei ţării respective, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară, într-o conferinţă pe teme de agricultură.


"O pondere mare a agriculturii în PIB înseamnă elemente de nesiguranţă pentru că sistemul agricol nu se desfăşoară sub elemente care să te protejeze de riscuri. Este cel mai riscant sector economic deoarece depinde de factorii climatici. O pondere redusă a agriculturii în PIB, concomitent cu creşterea produsului intern brut înseamnă o economie sănătoasă, dar şi capacitatea celorlalte sectoare de a asigura resurse pentru această zonă economică cu riscuri. Dacă eu am agricultura mai puternică decât serviciile sau industria de unde mă aprovizionez cu surse financiare pentru că eu nu le pot produce. Problema este legată de dezvoltarea acestor servicii" a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit economistului şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, sectorul agricol ar putea înregistra, anul acesta, o creştere de 0,3% ca potenţial în Produsul Intern Brut, în condiţiile în care agricultura românească reprezintă între 7 - 8% din PIB, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi Ungaria, cu câte 4%.

Ministrul Agriculturii a mai subliniat că la ora actuală România nu mai are 9,4 milioane de hectare de teren arabil ca în 2002, ci între 8,4-8,6 milioane hectare.

"Între anii 2002 şi 2010, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu un milion de hectare, până la 8,4 - 8,6 milioane de hectare. Au dispărut în medie o mie de hectare de teren arabil pe judeţ", a spus Tabără. De asemenea, în aceeaşi perioadă, s-au redus cu 649.000 şi exploataţiile agricole, de la 4,4 milioane la 3,8 milioane, în urma comasării terenurilor. Aceste date au fost culese la actualul Recensamânt General Agricol.

Sursa :AGERPRES/(AS-Mariana Nica)

Jan Florescu - Zea Mays: „Cu soiul „Exotic” sper să ajungem la 6.500 kg boabe la hectar”.  

De câteva zile a început recoltarea grâului la exploataţia agricolă Zea Mays din Galaţi. În acest ciclu agricol, aici, a fost cultivată cu grâu pentru sămânţă o suprafaţă ce însumează 180 de hectare. Terenul fermei se află în extravilanul municipiului Galaţi, în apropierea graniţei cu Republica Moldova, - o zonă de baltă, foarte aproape de Dunăre.
Inginerul Jan Florescu este optimist: „Am cultivat soiul german „Exotic” distribuit de compania KWS. Eu l-am adus pentru prima dată în Galaţi, anul trecut, şi a dat rezultate, cînd am obţinut o medie la hectar de 6.300 kg. Anul acesta sper să ajungem la 6.500 kg boabe la hectar”.  
După spusele fermierului, „Exotic” este un soi foarte rezistent la ploi, în sensul că procentul de încolţire a boabelor în spic este foarte mic. Şi în acest an, şi în anul trecut, zona nu a fost ocolită de cantităţi mari de precipitaţii.
La societatea Zea Mays se recoltează cu două combine Claas şi în cinci zile bune de lucru se termină secerişul. Grâul fiind produs pentru sămânţă, o parte se introduce la condiţionat în staţia de prelucrare, sortare şi tratare a seminţelor a societăţii, pentru a asigura necesarul de boabe pentru viitoarea cultură de grâu de anul viitor, iar ceea ce rămâne va fi valorificat la diverşi beneficiari.
Despre preţ, fermierul Jan Florescu, pare un pic îngrijorat „Nu se ştie nimic, acum zece zile se vorbea despre 200 euro/tonă, dar acum a scăzut drastic, undeva la 0,5 – 0,55 lei / kg. Aşa se întâmplă, de obicei, înainte de recoltat preţul este foarte generos, iar când bagi combina în lan, dintr-odată a... intrat la apă!”

Sursa : agro info.ro