A ramas mai putin de o luna pana cand Ana Roxana Pop, absolventa a Colegiului National de Informatica "Tudor Vianu" din Capitala, va urca in avionul cu destinatia Statele Unite. Va reveni in Romania doar in vacante, constienta ca visul ei, de a face cercetare la cel mai inalt nivel, nu se poate implini aici. Din toamna, va fi studenta la Princeton University, al carei nume este asociat cu 33 de laureati ai premiului Nobel. Dintre ei, 17 au facut la Princeton cercetare in fizica, stiinta de dragul careia a ales si Ana Statele Unite. Au decalarat-o admisa si alte institutii de top. Printre ele,
Massachusetts Institute of Technology (MIT), Yale, Columbia University si Cambridge, anunta EVZ.
Medalii la olimpiadele internaţionale, 9,95- media de absolvire a liceului şi 9,87- media de la Bac, sunt doar câteva dintre performanţele Anei. Pune totul pe seama pasiunii, a sprijinului de la părinţi şi a profesorilor dedicaţi pe care i-a avut. De altfel, este convinsă că profesorii de la Princeton nu sunt mai buni decât cei de aici. Pentru ea, resursele necesare cercetării fac diferenţa. PERFORMANŢĂ

Problema de fizică ce a adus României cinci medalii

La Olimpiada Internaţională de Fizică din Thailanda, desfăşurată în urmă cu două săptămâni, lotul olimpic al României a obţinut cinci medalii: două de aur şi trei de argint. La concurs au participat 500 de concurenţi, din 84 de ţări.

Medaliile de aur au fost obţinute de Ana Roxana Pop şi Victor Luca Ilieşiu, ambii absolvenţi ai Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Bucureşti, iar cele de argint au fost câştigate de Roberta Răileanu (clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Tiron Tudor Giurgică (clasa a XI-a/Colegiul Naţional din Iaşi) şi Matei Ioniţă (clasa a XI-a/Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Bucureşti)

Proba practica

Ana povesteşte cum s-a desfăşurat proba practică, de cinci ore, a concursului: fiecare concurent avea un scaun şi un birou închis, pentru ca participanţii să nu vadă ce fac restul. Pe mese aveau un cilindru de metal gol, cu găuri folosite pentru fixare pe jumătate din lungimea sa. În interiorul cilindrului se afla o bilă de metal fixată într-o poziţie necunoscută. Candidaţii au primit următoarele instrumente: cronometru, aţă, riglă, bandă adezivă, o placă şi un ac subţire care intra în găurile cilindrului. Cerinţa problemei era: determinaţi poziţia bilei în interiorul cilindrului, raportul maselor cilindrului şi a bilei, acceleraţia gravitaţională.

 Mai multe amanunte gasiti in EVZ.ro