Gebhard Kirchgaessner, profesor la St. Gallen University a declarat că acest demers nu va produce efecte în economia naţională, mai ales că pare greu de crezut că vor fi mulţi cei care vor cumpăra milioane de astfel de monede.
Numai ca, la nivel mondial, cererile de franci de aur vor fi in crestere de la an la an, datorita  fluctuaţiilor economiei globale. Mai mult, o monedă va avea 0,1 gr. de aur şi va putea fi achiziţionată cu numai 5 franci elveţieni.
Initiativa guvernului elvetian de a lansa franci din aur vine  pe fondul evolutiei de 16 %   a francului elveţian în raport cu euro şi dolarul, cat si a instabilitatii financiare mondiale.
Dincolo de toate discutiile sau speculatiile de presa legate de o eventuala introducere  in circulatie a francului de aur elvetian, se stie ca de-a lundul secolelor, monedele din aur au avut mare cautare, iar popoarele nomade, cat si cele asuprite isi transformau periodic averile agonisite in bijuterii si cat mai multe monezi din aur.
Iar, in Europa, mai ales dupa primul razboi mondial si pana in zilele noastre, tiganii au fost cei mai practici in privinta pastrarii si maririi averilor personale,  prin cumpararea acestor monede de aur, cunoscute sub denumirea de “cocosei.
Iar in Ardeal si Banatul romanesc, tinuturi care au fost multa vreme sub stapanirea Imperiului Austro – Ungar, zestrea fetelor sa fie data in “cocosei” de aur sub forma de salbe.

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu aceste monede de aur, denumite„cocoseii” , tinem sa-i informam ca ele sunt o replica a mondei de 20 de franci de aur din Franta, care are batuta pe ea cocosul galic. „Cocoseii”,  mai sunt monedele batute in Romania ca simbol al intregirii de tara sub cei trei regi Carol , Ferdinand si Mihai I, iar detinerea lor a fost interzisa dupa 1946. In tezaurul BNR se afla in prezent 14,7 tone de monede de aur care intra in componenta rezervei de aur de 104 tone a BNR.
Asa s-a ajuns ca in Ardeal si Banatul romanesc, tinuturi care au fost multa vreme sub stapanirea Imperiului Austro – Ungar, zestrea fetelor sa fie data in “cocosei” de aur sub forma de salbe.

In concluzie, elvetienii au intuit foarte bine ca, acum, este momentul  sa se lanseze pe piata monezile de aur, dat fiind ca economia mondiala trece printr-o situatie extrem de grea si imprevizibila, iar monezile de aur vor fi convertibile si practice oriunde in lume.
Dar, pana se vor hotara elvetienii, s-ar putea ca, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, sa scoata la vanzare cele 14,7 tone de monede de aur, pentru a fi cumparate de populatie, iar din banii obtinuti sa cumpere lingouri de aur pentru rezerva de aur a Romaniei.
Posesorii monedelor de aur, vor putea apela si la banci, atat pentru a le depozita, cat si  pentru a primi o carte de credit, de genul Visa, pentru un numar de monede prestabilit, iar costurile pentru pastrarea acestora va fi extreme de mic si se vor scadea din valoarea activelor detinute de posesori.

Asadar, fiti cu ochii pe BNR !