De exemplu, scrie sursa citată, în Piaţa Catedralei din Koln numeroşi cerşetori români, tăcuţi şi nemişcaţi precum statuile, aşteaptă ca cineva să le arunce o monedă în căciulă, după care mulţumesc într-o germană corectă. Scenele se repetă în aproape toate oraşele germane, adaugă DW. În Germania, cerşetoria făcută în tăcere nu este interzisă şi nici pedepsită, pentru că nu este considerată o infracţiune. Însă de multe ori cerşetorii se transformă într-o adevărată bătaie de cap pentru ordinea publică pentru că aceştia, dacă nu au succes cu cerşitul, se reorientează către furtul de portofele.

Din vara lui 2010, autorităţile germane se confruntă cu un fenomen care le era cunoscut încă din anii 1990. Este vorba despre bande de cerşetori şi delincvenţi sud-est europeni, mai ales din România, care au apărut din nou în scenă, iar unul dintre centrele preferate pentru desfăşurarea acestor activităţi este Koln.

Purtătorul de cuvânt al poliţiei din acest oraş, Christoph Gilles, spune că cetăţenii români sunt responsabili de 6% din delictele comise de străini. Mulţi cerşetori organizaţi din Koln profită din plin de perioada sărbătorilor de iarnă. 'Am dezmembrat o bandă de delincvenţi români care atacaseră un cuplu de pensionari din Koln, în locuinţa acestora. Răufăcătorii au fost descoperiţi de bătrâni chiar în momentul furtului şi atunci pensionarii au fost loviţi cu brutalitate, au fost legaţi şi jefuiţi', a explicat Gilles. El a adăugat că poliţia a organizat un filaj al delincvenţilor şi a reuşit să strângă numeroase probe. Banda în cauză, formată din patru indivizi, a comis nu mai puţin de 18 delicte şi a adus un prejudiciu de 100.000 de euro. Cei patru se află în prezent în închisoare.

Christoph Gilles a vorbit şi despre o altă grupare din România, ai cărei şapte membri au fost reţinuţi. Aceştia au comis 32 de furturi de metal folosit în construcţii, provocând prejudicii ce depăşesc 600.000 de euro. Alţi doi indivizi au jefuit în perioada noiembrie 2010 - aprilie 2011 bancomate din centrul oraşului Koln, iar acum se află în arest preventiv.

Informaţiile cu privire la prezenţa unor poliţişti români pe străzile oraşului Koln au avut un efect de descurajare a delincvenţilor. Potrivit datelor poliţiei germane, numărul delictelor comise de cetăţeni români a scăzut. Cooperarea cu autorităţile române de resort - îndeosebi cu Consulatul României din Bonn - este foarte bună, a recunoscut Gilles, care evită să califice acest tip de delicte drept 'criminalitate organizată'. În schimb, vorbeşte despre 'acţiuni organizate' ale bandelor de cerşetori, o problemă de care se ocupă autorităţile din domeniul ordinii publice.

În fapt, în ultima perioadă, mai mulţi cetăţeni din Koln s-au plâns de agresivitatea cu care nenumăraţi cerşetori acţionează în centrul oraşului. Recent, într-un reportaj al postului german de televiziune WDR, s-a putut vedea cum unul dintre cerşetori îşi muta cârja şi începea să şchiopăteze cu piciorul 'sănătos'.

Robert Kilp, director al Oficiului pentru Ordine Publică din Koln, confirmă că majoritatea cerşetorilor agresivi provin din Estul Europei. Este vorba, mai ales, de organizaţii din România şi Bulgaria care îi controlează pe cerşetori, subliniază Kilp. Şefii acestei 'mafii' deţin autoturisme de lux şi organizează cazarea cerşetorilor în locuinţe improvizate. 'Am constatat că până la 20 de persoane trăiesc înghesuite într-un apartament mic, în subsoluri şi chiar la mansarde', spune Kilp, care adaugă că, în general, aceste persoane se ocupă cu cerşetoria sau cu comiterea de delicte.

Perioada sărbătorilor de iarnă este friguroasă şi gri pentru aceste statui umane triste care populează străzile din centrul oraşelor germane, lucru care îi face pe mulţi trecători să-şi deschidă nu doar inima, ci şi portofelul. Însă, din păcate, cei care au de câştigat nu sunt cerşetorii, ci cei care se îmbogăţesc de pe urma lor, din această nouă formă de sclavie modernă, concluzionează Deutsche Welle.

Sursa: Agerpres