Chiar dacă regimul comunist impunea ateismul, bisericile aveau posibilitatea totuşi de a adăposti adepţi. Regimul monitoriza credincioşii care puteau apoi avea probleme în special în cariera profesională.
Comisia, care deschide cu regularitate încă din 2007 dosarele serviciilor secrete comuniste, a verificat apartenenţa la serviciile de spionaj şi contra-spiuonaj civil şi militar a oamenilor politici, diplomaţilor, a oficialilor din presă precum şi a altor personalităţi cu influenţă asupra opiniei publice. Publicaţiile sale au doar o valoare morală fără consecinţe în planul legal pentru persoanele citate.

Descoperirile comisiei pot, cu toate acestea, să reaprindă rivalităţile din cadrul Bisericii ortodoxe mai ales pentru succesiunea liderului Bisericii, patriarhul Maxim în vârstă de 97 de ani, cel mai bătrân lider al acestei biserici creştine în Europa.

Numit în 1971 în timpul regimului comunist, patriarhul Maxim s-a opus ferm unui curent reformist în perioada tranziţiei către democraţie, la începutul anilor 1990.
Numele său nu figurează pe lista agenţilor şi colaboratorilor cu serviciile secrete. Statul comunist îl omagia oficial pe patriarh, care avea locul său alături de demnitari ai partidului comunist şi ai guvernului la ceremoniile oficiale.
Şapte înalţi demnitari musulmani şi un episcop catolic au colaborat de asemenea cu serviciile secrete, a mai anunţat comisia.
Cel mai înalt demnitar al religiei musulmane căreia aparţin în jur de 13 la sută din cetăţenii bulgari, muftiul Mustafa Alich Hadji, fostul muftiu Nedim Guendjev şi alţi cinci foşti membri ai consiliului superior musulman au fost de asemenea regăsiţi pe listă.

Sursa: ro.news.yahoo.com