El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că "ar fi foarte plicitisitor" pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă.
Într-un interviu pentru agenţia MEDIAFAX, directorul general al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, care s-a aflat în această săptămână la Bucureşti, dezvăluie că i-a invitat pe ruşi să asiste la testele din baza militară şi speră şi la o întâlnire în cursul acestei luni, dar că până în prezent nu a primit un răspuns oficial, aceştia continuând să solicite lămuriri.
Şeful Agenţiei SUA arată totodată că firmele locale vor fi preferate pentru a furniza servicii bazei de la Deveselu şi anunţă că, în primăvara anului viitor, va fi organizată la Bucureşti o reuniune dedicată companiilor româneşti interesate de astfel de contracte.

Prezentăm integral interviul acordat în exclusivitate agenţiei MEDIAFAX de către directorul general al Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA:

Reporter : Domnule general, anticipaţi o creştere până în 2020 a ameninţărilor cu rachetă la adresa Americii şi Europei ?
Patrick O'Reilly: Nu vă pot da un răspuns foarte exact. Ceea ce ne îngrijorează, de fapt, este incertitudinea tot mai mare cu privire la riscul de utilizare a rachetelor. Această îngrijorare este legată de numărul mare de rachete, care vedem că sunt produse şi proliferate, şi de uşurinţa cu care pot fi folosite. Aşadar, nu putem exclude, ba, mai mult, suntem îngrijoraţi de faptul că riscul continuă să crească şi că ar putea exista o eventuală utilizare a rachetelor în viitor.
Reporter : De unde vin aceste ameninţări atât pentru România, cât şi pentru NATO ?
Patrick O'Reilly: Cea mai mare îngrijorare a noastră este ameninţarea care poate veni din partea unei organizaţii extremiste sau teroriste. În contextul unui număr mare de rachete, care sunt proliferate şi vândute în toată lumea, creşte potenţialul ca o organizaţie extremistă sau una care nu se limitează la graniţa unui stat sau unei naţiuni să facă uz de rachete într-o situaţie de tip terorist sau de luare de ostatici. Am văzut, de asemenea, ţările din Orientul Mijlociu, precum Iran, dezvoltând facilităţi tot mai complexe de utilizare a rachetelor, iar întrebarea noastră este în ce scop. Acesta este un lucru îngrijorător. Prin urmare, cum un anume număr de ţări înregistrează creşteri ale stocului de rachete, iar numărul de rachete care ar putea fi vândute creşte, se creează o atmosferă de incertitudine nu numai cu privire la anul 2020, dar şi dincolo de acest prag. Este vorba, de fapt, de o ameninţare pe termen lung pentru orice ţară din lume. Nu mai puţin de 42 de ţări colaborează cu Agenţia de Apărare Anti-rachetă a Statelor Unite pentru a dezvolta sisteme de apărare anti-rachetă nu doar aici în Europa, ci în întreaga lume.
Reporter : În afara Iranului, care, conform declaraţiilor dumneavoastră, constituie o posibilă ameninţare, mai are scutul vreun rost în contextul în care dictaturile din Orientul Mijlociu se prăbuşesc una după cealaltă, după cum vedem în aceste zile ?
Patrick O'Reilly: Aşa cum am spus, cea mai mare ameninţare o reprezintă organizaţiile extremiste, teroriste şi actorii non-statali. Chiar dacă dictaturile din unele ţări au probleme serioase şi guvernele se schimbă, suntem foarte preocupaţi de ce se întâmplă cu rachetele pe care le deţin şi pe ce mâini intră acestea. În consecinţă, ameninţarea există încă şi acolo, fie că regimurile actuale continuă sau sunt înlocuite. Aceste ameninţări extremiste nu ţin cont de guverne.

Citeste mai mult pe Mediafax