Potrivit oficialilor citaţi de cotidianul israelian de limbă engleză, a devenit clar, după convorbirile pe care Netanyahu le-a avut cu premierul Emil Boc, apoi cu preşedintele Traian Băsescu, că Bucureştiul nu-şi va da votul pentru palestinieni. Totuşi, nu există garanţii că Bucureştiul va vota împotriva demersului palestinian, ci s-ar putea abţine, alături de alte câteva ţări europene, subliniază Jerusalem Post.

Israelul şi-a stabilit ca obiectiv să convingă aproape 60 de ţări democratice - care la Ierusalim sunt desemnate cu termenul generic de "minoritate morală" - să nu sprijine cererea palestinienilor de a fi recunoscuţi ca stat, astfel încât Israelul să obţină o victorie morală asupra palestinienilor, rezoluţia urmând să treacă în Adunarea Generală cu o majoritate slabă.

Boc a spus la conferinţa de presă că România sprijină o reglementare negociată pentru soluţia "două state" şi se împotriveşte paşilor unilaterali.

"Palestinienii nu înţeleg preţul pe care îl vor plăti dacă îşi declară unilateral statul, cu sprijinul ONU", i-a spus Netanyahu lui Boc, făcând aluzie la posibilitatea ca palestinienii să-şi piardă ajutorul de la SUA şi de la alte câteva ţări occidentale, explică Jerusalem Post.

România, alături de alte câteva state din fostul bloc estic, a recunoscut Palestina în 1988, poziţia sa devenind ambiguă după căderea Cortinei de Fier, în anul următor, a remarcat presa israeliană.

Cu toate acestea, sprijinul românesc obţinut miercuri de premierul Netanyahu este mai mult simbolic, scrie site-ul Aruz Sheva. Autoritatea Palestiniană susţine că are de partea sa la ONU 100 de state, astfel că problema poate fi supusă la vot, la cererea Consiliului de Securitate.