Secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici a precizat, luni, că Biroul permanent a propus ca regelui Mihai să-i fie conferit Colanul Camerei Deputaţilor şi să semneze în cartea de onoare a acestui for. În plus, s-a mai propus ca fostul suveran să primească în dar un tablou.

Potrivit lui Mircovici, regele Mihai va fi primit conform protocolului unui şef de stat.

Conducerea Camerei a mai stabilit ca toate cele 90 de locuri din lojele sălii de plen să fie ocupate de invitaţi, inclusiv primul rând care va fi destinat membrilor Familei Regale. Accesul în primul rând al lojelor din plenul Camerei a fost blocat după incidentul de la sfârşitul anului trecut, când un angajat al TVR a sărit de la balcon.

La această şedinţă, care va începe la ora 10,00 şi va fi condusă de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, au fost invitaţi preşedintele Traian Băsescu, foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, consilierii prezidenţiali din cadrul Departamentului Constituţional Legislativ şi ai Departamentului de Comunicare Publică, Guvernul, Avocatul Poporului, preşedinţii Curţii Constituţionale a României, Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Academiei Române, guvernatorul Băncii Naţionale a României, primarul Capitalei Sorin Oprescu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Daniel, arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice Ioan Robu, directorii SRI, SIE, SPP, STS şi preşedinţii Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi Asociaţiei Cavalerilor Ordinului ''Mihai Viteazul''.

De asemenea, vor participa membrii Familiei Regale şi invitaţii acestora. Principesa Margareta a României a declarat că regina Ana s-ar putea să nu participe la şedinţa solemnă din cauza unor probleme medicale.

Propunerea ca regele Mihai să susţină un discurs în faţa Parlamentului cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă a aparţinut liberalilor.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, luni, că parlamentarii democrat-liberali sunt liberi să decidă dacă participă sau nu la această şedinţă solemnă.

Prezenţa regelui Mihai I în Parlament constituie evenimentul central al unui amplu program de manifestări dedicate "Jubileului 90" al Majestăţii Sale, programate a se desfăşura în lunile octombrie şi noiembrie.

Astfel, marţi seară, Opera Naţională din Bucureşti (ONB) va găzdui un spectacol de gală, la reuşita căruia îşi vor da concursul soliştii Nelly Miricioiu, Teodor Ilincăi, Vlad Miriţă, orchestra ONB şi a Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale.

Vor lua parte regele Mihai şi Familia Regală a României, fiind invitaţi membri ai Familiilor Regale din Europa şi din Asia, precum şi oaspeţi din străinătate.

După încheierea spectacolului de gală, care va putea fi urmărit gratuit în parcul din faţa ONB, regele Mihai va ieşi pe treptele Operei, pentru a saluta bucureştenii.

Seara se va încheia cu un dineu oficial în onoarea regelui Mihai la Palatul CEC, la care vor lua parte regele Mihai şi regina Ana şi ceilalţi membri ai Familiei Regale şi ai Familiilor Regale din Europa şi din Asia, invitaţi din străinătate.

Cu prilejul "Jubileului 90" al regelui Mihai I, joi, 27 octombrie, fostul suveran va decora cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României I, Decoraţia Regală Nihil Sine Deo o serie de personalităţi din România, Europa şi Statele Unite ale Americii.

Printre evenimentele dedicate jubileului regelui s-a numărat şi lansarea pe 21 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, a volumului "Anul Regelui".

Totodată, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, regele va fi omagiat miercuri, 9 noiembrie, de Societatea Română de Radio, prin lansarea unui volum şi a două compact-discuri conţinând mesaje ale regelui Mihai şi interviuri realizate de Radio România în ultimii douăzeci de ani, iar Televiziunea Română va lansa joi, 10 noiembrie, un DVD conţinând patru filme realizate de televiziunea naţională în ultimii ani.

La aceste evenimente au fost invitaţi să participe reprezentanţii caselor regale din Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iordania, Liechtenstein, Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Rusia, Serbia, Spania, Suedia.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron, a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi ale eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).

Regele Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008 au sărbătorit 'Nunta de diamant', după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

Regele Mihai I a semnat, pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în "al (a) României". Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele Majestăţii Sale Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de ''al (a) României''. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală nu mai poartă numele de ''Hohenzollern-Sigmaringen'', şi nu mai este cunoscută sub numele de ''Casa de Hohenzollern-Sigmaringen'', ci numai sub numele de "Casa Regală a României".

Regele Mihai I este membru de onoare al Academiei Române (19 dec. 2007). A primit, la 21 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea, prin Decret Regal, a instituţiei academice bănăţene. De asemenea, Consiliul Local i-a conferit fostului suveran titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara, în semn de recunoştinţă pentru că a fost ctitorul mai multor instituţii de cultură şi educaţie din oraş. La 7 octombrie 2009, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. La 13 octombrie 2010, regele Mihai I a primit Medalia "Dr. Alexandru Şafran", din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Regele Mihai I a primit, la 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta, distincţia "The Freedom of the City of London" din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat "cu cel puţin şase luni" cel de-Al Doilea Război Mondial şi a salvat mii de vieţi.La 23 octombrie 2011, a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz. Titlul a fost acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al doilea Război Mondial în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe.

Sursa : Agerpres