"S-a interpretat greşit la nivelul dezbaterii acea problemă legată de cercetările speciale, ele nu vizau aspecte externe Serviciului, nu vizau aspecte legate de cetăţenii români, ci de cetăţenii români militari care lucrează în cadrul Serviciului. Acest lucru este în competenţa oricărui serviciu de informaţii din UE. Chiar mai mult decât atât, multe servicii de informaţii din Europa au competenţe şi mai largi inclusiv de aplicare a legii, ţări cum sunt Spania, Franţa, Polonia, ţările nordice", a spus Maior.

Acesta a adăugat că, în privinţa acestor competenţe, la noi dezbaterea "cade în aceeaşi plasă" a trecutului, că se doreşte reinventarea acelei direcţii "infame" din cadrul Securităţii. "Nici vorbă de aşa ceva, ar putea fi vorba de o adaptare la un concept european. Poate noi ar trebui să facem mai mult pentru a explica publicului acest lucru. Eu sunt dispus să explic şi comisiei ce cerinţe are Serviciul în raport de competenţele sale în această eră mai complicată din punct de vedere al ameninţărilor şi ce dorim să facem pentru a proteja mai mult cetăţenii", a spus Maior.

Referindu-se la aceeaşi iniţiativă legislativă, Maior a spus că suntem într-o fază nouă de ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri la adresa securităţii naţionale, pe care SRI încearcă să le trateze şi din perspectivă legislativă şi a competenţelor Serviciului. "Serviciul nu are competenţă de iniţiativă legislativă şi eu apreciez orice iniţiativă legislativă care vine în adaptarea vechilor legi ale securităţii la aceste noi fenomene", a spus Maior.

El a adăugat că au apărut fenomene noi legate de ameninţări cibernetice, iar aceste lucruri nu sunt prevăzute în legislaţia veche, pentru că în anii '90 nu erau o problemă. "Chiar astăzi un adjunct al meu semnează la NATO un protocol de cooperare pe apărare cibernetică. Avem probleme cu infrastructuri critice, deci noi ameninţări care trebuie cumva precizate în legislaţia care trebuie adaptată la aceste ameninţări noi", a menţionat directorul SRI.

El a mai spus că, pe de altă parte, trebuie puse mult mai bine în concordanţă anumite acţiuni ale Serviciului, inclusiv măsuri intruzive, respectiv interceptări, care au o definiţie legală clară în acest moment, dar trebuie puse şi mai bine în concordanţă cu Convenţia europeană a drepturilor omului. "Sunt măsuri, dacă vreţi, de creştere a drepturilor cetăţeanului în raport de această măsură intruzivă, cum este spre exemplu informarea oricărui cetăţean care a fost supus unei interceptări pe probleme de securitate naţională, să fie informat la sfârşit că a fost supus acestei interceptări. Eu cred că este în favoarea cetăţeanului această dimensiune", a mai spus Maior.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru controlul SRI Cezar Preda, iniţiatorul proiectului de lege, a spus că va merge mai departe pentru că el crede în ceea ce a propus. "Cred într-un SRI puternic şi capabil să asigure securitatea statului român şi pentru acest lucru aştept orice comentariu bazat pe realităţi, pe adevăruri şi pertinente. Chestiuni cu trimitere în trecut, nu am nici o nostalgie după ce a fost în trecut şi vreau un stat puternic", a spus Preda.

Sursa: Agerpres