Procesul de aderare a României la UE a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul ţării de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia.
În martie 1998, UE a lansat, în mod oficial, procesul de extindere, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an Comisia Europeană a publicat primul raport cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor de aderare.
Consiliul European de la Helsinki, din 11-12 decembrie 1999, a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Bulgaria şi România.Negocierile cu autorităţile de la Bucureşti au demarat, în mod oficial, în februarie 2000, pe marginea a 31 de capitole ale legislaţiei europene, întregul proces încheindu-se în decembrie 2004. România, ca şi Bulgaria, rata astfel aderarea, în mai 2004 la UE, alături de statele odată cu care începuse negocierile cu UE.
Tratatul de aderare la UE a fost semnat la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, ţara noastră dobândind statutul de observator la activitatea instituţiilor europene.
După primirea în UE, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmând a fi traduse şi în limba română.
România a organizat alegeri europarlamentare de două ori. La 25 noiembrie 2007, 29,6% dintre cetăţenii cu drept de vot ai ţării au ales 35 de europarlamentari români. La 7 iunie 2009, 27,67% dintre români au votat pentru cele 33 de mandate de europarlamentar.
De-a lungul celor cinci ani de la aderarea la UE, ţara noastră a avut doi comisari europeni.Leonard Orban şi-a preluat mandatul de comisar european pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007. El a gestionat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro, având în subordine 3.400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traducerile, interpretarea şi oficiul pentru publicaţii oficiale al Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010.
Al doilea comisar european din partea României a fost ales Dacian Cioloş, având în responsabilitate Agricultura şi Dezvoltarea Rurală. El a fost învestit în funcţie la 9 februarie 2010. Dacian Cioloş gestionează unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.
Ţara noastră are la dispoziţie 32 miliarde de euro de la UE, pentru perioada 2007-2013. Contribuţia României la fondurile UE în aceeaşi perioadă este estimată la 7,2 miliarde euro.În 2010 s-a înregistrat o creştere a ritmului de absorbţie a fondurilor europene faţă de 2009, de la 0,50 miliarde de lei la finalul lui 2009, la 2,16 miliarde de lei la finalul lui 2010. Potrivit datelor publicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii februarie 2011, autorităţile şi firmele din România absorbiseră 9,87% din fondurile europene alocate pentru perioada 2007-2013, adică mai puţin de 2,5 miliarde de euro.
În scopul de a accelera absorbţia fondurilor europene, la data de 20 septembrie 2011, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului României a aprobat înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, la conducerea căruia a fost numit Leonard Orban. Potrivit acestuia, în 2012, autorităţile române şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde euro, din care 2,4 - 2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5 - 3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune.

Sursa: Agerpres

EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Romania dupa 5 ani in UE. Ce am castigat, ce am pierdut (3) Cum arata analiza Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului

CaleaEuropeană.ro va ofera in exclusivitate, la cinci ani de la aderarea la UE, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care acest proiect le-a adus tarii noastre. În acest sens, Calea Europeană a trimis o solicitare către toate ministerele din România.
Astazi prezentam analiza Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, din perspectiva doamnei ministru Elena Udrea.
Care este cel mai mare avantaj al Romaniei, ca stat membru UE, din perspectiva zonei de responsabilitate a ministerului dvs.?
“Banii. Nu pot să nu vă răspund la obiect şi trebuie să fiu sinceră, chiar dacă şi pragmatică în acelaşi timp: cel mai mare avantaj al României ca stat membru al Uniunii Europene sunt banii pe care Uniunea îi alocă ţării noastre. Bineînţeles, există şi alte beneficii majore, libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, a capitalului, uniunea vamală şi multe altele, dar cel mai mare avantaj rămân fondurile europene. România nu are nicio şansă să ajungă din urmă ţările dezvoltate dacă nu investeşte masiv în infrastructură, iar singură nu are bani de investiţii. Acesta este crezul meu din prima zi în care am păşit în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Şi pot să spun că, alături de colegii mei, am reuşit performanţa să fim primul minister în ceea ce priveşte contractarea fondurilor europene, suntem echipa campioană la atragerea fondurilor europene! Aşa cum arată datele la jumătatea lunii decembrie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de autoritate de management a Programului Operaţional Regional (POR), avea semnate aproape 2.400 de contracte de finanţare, care înseamnă proiecte de dezvoltare, cu o valoare totală de aproximativ 4,6 miliarde de euro, dintre care în jur de 18% sunt deja finalizate. Prin aceste contracte au fost alocate fonduri nerambursabile de 2,9 miliarde de euro. Ministerul pe care-l conduc este unul dintre principalele generatoare de locuri de muncă, iar programele derulate prin POR reuşesc să netezească discrepanţele din diversele zone ale ţării. Toate aceste sunt cifre seci, dar ele ascund o realitate greu de tăgăduit: în România se investeşte masiv în ultimii ani. Investeşte statul, investesc beneficiarii proiectelor europene, dar, mai ales, investeşte Uniunea Europeană – şi acesta este avantajul despre care vă vorbeam.”
Care este cea mai mare problemă generată de statutul României de ţară membră UE, din perspectiva responsabilităţilor ministerului dvs.?
“În lumina marilor avantaje pe care le are România, în general, ca membru al Uniunii Europene, este greu să vorbim despre mari probleme. Cu toate acestea, conlucrarea strânsă a statelor membre, atu major al ţărilor din spaţiul comunitar, poate avea, în acelaşi timp, şi unele eventuale impedimente în atingerea obiectivelor pe care statele membre şi le asumă, atâta timp cât fiecare are propriile priorităţi. În aceeaşi măsură, obiectivele generale ale fiecărui minister, în domeniul său specific de competenţă, pot să nu-şi găsească în totalitate, ori la întreaga capacitate, expresia în politicile prioritare şi obiectivele strategice definite în mod unitar pentru întreaga Uniune Europeană. Dar, cu toate acestea, spaţiul Uniunii rămâne, totuşi, un loc al dialogului şi al soluţiilor comune.”

Sursa: caleaeuropeana.ro