Reprezentantul guvernului în teritoriu susţine că în urma vizitei efectuate la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, preşedintele Macedoniei afirma că macedonienii cred şi au un respect deosebit pentru Sfânta Parascheva, motiv pentru care şi-ar dori ca moaştele acesteia să fie aduse anual în pelerinaj la Skopje.

'La Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au fost momente extrem de emoţionante.(...) Mă adresez Mitropoliei pentru a vedea dacă se poate organiza un pelerinaj al moaştelor în Macedonia, aşa cum m-a rugat preşedintele Ivanov. Ar fi o punte de legătură fantastică între Iaşi şi poporul macedonian', a declarat jurnaliştilor prefectul.

Acesta a susţinut că ar putea fi deschisă o nouă rută aeriană între capitala Macedoniei şi Iaşi, pentru a veni în sprijinul macedonienilor care doresc să se închine la moaştele sfintei, în cazul în care pista de pe Aeroportul Internaţional Iaşi ar fi mai bună.

De cealaltă parte, preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei susţine că până acum moaştele sfintei au fost scoase din catedrala mitropolitană doar de prăznuirea hramului acesteia, pe 14 octombrie sau doar în condiţii de război. 'Nu am primit nicio solicitare sau informare în acest sens. Până acum moaştele nu au mai fost scoase şi duse în pelerinaj în altă parte decât în Iaşi. Spre deosebire de moaştele altor sfinţi care sunt aduşi la Iaşi sau în alte lăcaşuri de cult, moaştele Sfintei Parascheva sunt întregi. Chiar există un blestem ca acestea să nu fie mutate sau fragmentate', a declarat pentru AGERPRES preotul Constantin Sturzu.

Potrivit istoricilor, moaştele Paraschevei au ajuns în Moldova în 1641 şi au fost aşezate în Biserica Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi", unde au fost depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaştele au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanşate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele rămase neatinse de sinistru au fost moaştele Cuvioasei.

Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De atunci Biserica Ortodoxă prăznuieşte, la 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată a fi şi ocrotitoarea Moldovei. Sfânta este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri sau Vinerea Mare, de la grecescul "paraschevi", care înseamnă vineri.

 Sursa: Agerpres