Manastirea, reprezinta o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.
Manastirea este situata la 36 km de Municipiul Suceava, in satul Voroneţ, judetul Suceava, ajungandu-se la ea de pe  DL Gura Humorului, spre S-V , aproximativ 5 km. Constituind una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare, Biserica a fost ridicată în anul 1488, în numai patru luni și jumătate, fapt ce a reprezentat un record pentru acea vreme. Ridicarea Bisericii unește pe veci doua mari personalitati în istoria nationala: ctitorul manastirii Ștefan cel Mare și cuviosul parinte Daniil, primul stareț al manastirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a  avut Moldova, o figura legendara si o personalitate istorica. Pentru preacinstirea Sfantului Daniil Sihastru, o candela aprinsa vegheaza mormantul acestuia, de unde obștea manastirii ia binecuvantarea pentru slujbele din timpul zilei.

Manastirea Voronetului, monument memorial si votiv, s-a bucurat inca de la inceput de o atentie speciala, nu numai din partea lui Stefan cel Mare, ci si a urmasilor sai. In 1547, Mitropolitul Grigorie Rosca a construit pridvorul inchis de la vest, pentru care a adoptat o solutie nemaiintalnita pana in acest moment - peretele de vest al pridvorului este un perete plin, fara nicio deschidere. Se creeaza astfel (impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colt) un imens ecran unitar, pe care se desfasoara binecunoscuta Judecata de Apoi, capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, ce se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii. Judecata de Apoi ocupa peretele într-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica în arta orientului crestin; specialistii o considera, prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposanto (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul) sau imaginilor de la San Marco (Venetia).

Originalitatea artistului constă şi în curajul său de a introduce în scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), stergare, vesminte populare, toate acestea pe un fond albastru ce a născut sintagma „albastru de Voroneţ”.
Nuanta este considerata de specialisti ca unica in lume si la fel cunoscuta ca rosul de Titian sau verdele Veronese. Multa vreme compozitia acestei nuante (obtinuta din lapis lazuli) ce a intrat in vocabularul artei, a reprezentat o enigma.

Aşa cum se înfăţiează astăzi, Voronetul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite).

Pictura interioara a Voronetului pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare; este bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldovin timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model, iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile).

Se remarca imaginea "Pantocratorului", "Cina cea de taina", "Impartasirea cu paine a apostolilor", "Impartasirea cu vin", "Spalarea picioarelor".

Istoria culturii romane face referire la manastirea Voronet ca fiind un loc de referinta, intrucat aici s-au editat lucrari istorice si religioase importante. Demne de mentionat sunt urmatoarele "Vechiul Manuscris de la Voronet" si "Cartea Psalmilor de la Voronet".
Expresie artistică a dreptei credinţe, a rafinamentului şi gustului pentru frumos, Mănăstirea Voroneţ îndeamnă la reculegere, încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge  aici din toate colţurile lumii.