Pestera a fost sculptata in calcarele meozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, pestera in timpuri stravechi a adapostit in timpul razboaielor, cand barbatii plecau la lupte, foarte multi copii si femei, de unde i se trage si numele de Pestera Muierii.
Se spune ca la baza denumirii pesterii se afla doua legende:
Prima spune ca, in trecutul istoric, atunci cand barbatii in putere plecau sa apere tara de navalitori, femeile luau in graba copiii si batranii pentru a se adaposti in pestera, pe atunci numai de ei stiuta, unde ramaneau ascunsi pana la trecerea urgiei.
A doua versiune sustine ca denumirea de Pestera Muierilor ar veni de la faptul ca in zilele uscate de seceta verii, femeile se asezau sa toarca langa la gura cavitatii, unde aerul ce rabufnea din interiorul ei le-ar fi usurat mult munca de rasucit a firului.
Electrificarea facuta in anii 1963 si 1978 a transformt pestera in cel mai popular si mai vizitat obiectiv speologic din Romania, cu toate ca, in ce priveste dimensiunea, frumusetea si calitatea amenajarii, Pestera Muierilor, cu o lungime de peste 3500 metri, a fost de mult depasita, ea continua sa fie capul de afis al speoturismului romanesc, avand anual zeci de mii de vizitatori. Orientarea generala de nord-est a intregului sistem de galerii este datorata fisurii ce a permis apelor raului Galbenul sa treaca prin roca si sa formeze aceste galerii. Se poate intra in Pestera Muierii prin trei locatii, intrucat pestera are o gura si in partea de nord si de est si de sud. Ultimele doua intrari reprezinta un loc unde apele fostului rau subteran ce obisnuiau sa curga prin versantul de nord revin la viata. Astazi, raul Glabenul nu mai are un traseu subteran iar procesul de carstificare este continuat de apele ce se aduna de la ploi si topiri ale zapezilor.
In prezent Pestera Muierii isi pastreaza renumele prin adevaratele atractii ca Domul Mic, care are un aspect asemanator unei cupole gotice, cat si prin celelalte incaperi ale sale ca Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si imaginea Stancii Insangerate denumint astfel  datorita scurgerilor oxidului de fier.